Rămas bun..

Păi ar cam fi timpul să închei socotelile cu unele situaţii.. Fie ele dătătoare de plăcere sau bune pentru trecerea timpului.. Sau.. bune la nimic decât la hrănirea iluziei că mai ai şi tu ce face din când în când.

Dacă în urma trecerii timpului am reuşit să pun punct multor situaţii doar prin simpla neprezentare astfel fiind scutită de fel de fel de vorbe, stări, sentimente şi regrete.. sunt şi situaţii în care trebuie să pui punct zicând clar şi răspicat "gata. ajunge.". Cum s-ar zice altfel, să iei taurul de coarne. Una dintre problemele pe care le întâmpin sunt gândurile că nu-i cel mai bun moment. Şi astfel amân. Întârzii. Mă exchivez al dracului de mult, şi de bine, doar să nu aleg.

De asta fug eu. De alegeri. Dar poate şi mai mult probabil fug de consecinţele alegerilor. Urăsc să greşesc. Dar cui îi place să aleagă prost şi apoi să vadă că a ales prost şi să trăiască pe urmă cu gândurile "cum ar fi fost dacă..." ? Nimănui, spun eu. Nimănui nu-i place această etapă. Şi uite aşa.. fac eu ce fac.. şi evit să pun punctul pe "i" uneori lăsând totul la latitudinea timpului.

Dacă situaţia, sau persoana, sau ce-o fi ea, trece testul timpului.. merită să alegi. Dar de cele mai multe ori, timpul mi-a dovedit şi ceea ce mi-a înclinat gândul să aleg. Faptul că nu merită. Satisfacţia de pe urma ăstora este prea mică.. Şi astfel, din nou analiza ce-o fac şi timpul sunt pe aceeaşi undă.. Doar dacă nu aş mai pierde vremea lăsând timpul să treacă.. Dar fac asta doar pentru a mai acorda o şansă..

Timpul este necruţător. Şi uite cum lăsarea trecerii timpului mă face să admit realitatea încă odată.. Nu a fost să fie.

Rămas bun.. vouă, perioadelor şi persoanelor alături de care m-am simţit bine, alături de care am plâns sau râs. Vouă, persoanelor în care m-am refugiat căutând înţelegere, compasiune, ajutor, iubire.. Vă mulţumesc..

Cu drag,

eu.