Este o melodie de la The Script. Şi-mi place. Chiar foarte mult.
Nu . Nu am revenit. Doar las postul ăsta să intru în normalitatea lunii aprilie.
Că tot e aprilie. Nu mi-am luat nici o păcăleală pe ziua de ieri. Deci, să înţeleg că... anul ăsta nu mă voi lăsa păcălită? Asta e bună. Doamne ajută. Am nevoie ca măcar odată cineva să-mi fie sincer. Să-mi spună "frate, ăsta sunt, dacă nu-ţi place go!" Să zicem că această sintagmă este valabilă pentru toate situaţiile.
Cât de ciudat poate fi..?!? Mi-am "tăiat" toate legăturile cu vodafone-ul şi primesc telefon pe numărul de orange exact de la cine nu vroiam să primesc. De unde o avea şi numărul ăsta? Se presupunea că-l avea decât 6 persoane? Şi nu se cunosc între ele ca să zici că ar da numărul... şi lui.
Beah... Nu mă mai gândesc. Weekend-ul asta hoinăresc prin capitală. Sper să fie cald să mă pot bucura de primăvară, de compania pe care o voi avea. Încă nu ştiu ce voi face sâmbătă şi cu cine mă voi plimba, dar mă las purtată neprevăzut că dacă îmi fac planul nu-mi iese. Mâine şi sâmbătă până pe la 3 voi fi cu doi foşti colegi de facultate să-i ajut înţeleagă mai bine statistica. Au restanţă, sunt singurul lor ajutor. Dar sâmbătă după 3, chiar dacă nimeni nu vrea să fie în compania mea am să mă bucur şi singură.
Vreau să vă mulţumesc pentru comentariile lăsate. Nu mă aşteptam. Sincer. Nu mă consider o sursă de inspiraţie pentru cineva sau să fiu o plăcere în a fi citită de careva. Şi nici nu mă aşteptam să vă amintiţi de mine şi să-mi lăsaţi cuvintele voastre. Poate că nu ştiţi, dar înseamnă mult pentru mine.
Vă pupă mama şi vă iubeşte. Promit că revin cu un post în curând.
Cu drag,
eu,
din hoinărerile mele sentimentale.
13 comentarii:
Niciodata sa nu ai senzatia ca scrii doar pentru tine, mereu se vor gasi oameni care cauta, merg printre randuri, chiar daca sunt o specie pe cale de disparitie. Eu am inceput in februarie...
Mai scriu şi pentru mine. Sunt acele gânduri "intime" cum le zic eu, cu privire la anumite situaţii sau impresii.
Din februarie citeşti la mine? Citeşti de ceva timp :)
Cred că se vor plictisi să citească iar şi iar aceleaşi situaţii dar spuse cu alte cuvinte, în alte intensităţi ale emoţiei sau sentimentului.
Mă mai pierd şi eu prin multe scrieri ale celor ce au bloguri. Aceleaşi "probleme" tratate altfel. Mă uimesc tot timpul felul cum o exprimă. Cum expun problema.
Este ceva uimitor să vezi prin alţi ochi situaţia ta şi spusă de o persoană necunoscută. :) mie îmi plac descrierile şi scrierile tale. :)
eu mi-am luat 'pacaleala' de 1 aprilie. Dar eu o tot primesc de cateva luni.
Nu ştiu ce să zic. Că-mi pare rău sau să râd două minute? Îmi pare rău că ţi-ai luat-o să zic aşa, dar, poate asta te face mai atentă în viitor. Le poţi anticipa. Eu le-am tăiat calea de la început. Cred că am să mi-o iau grav. Te miri cine s-o trezi să mi-o facă. :D va fi bine. >:D<
E o intreaga conspiratie, iti spun eu. Pe mine ma suna aceeasi persoana in fiecare zi de vreo 2 ani de zile si imi spune ca ma iubeste?!(????) si nici macar nu stiu cine e!(???) Am incetat sa mai intreb cine e.
Curios faptul ca mi-am schimbat numarul si compania de zeci de ori dar tot aia patesc.
Anul asta de 1 aprilie pacaleala cea mai mare si mai pozitiva pe care nu a crezut-o nimeni e ca s-a terminat criza! Pacaleala ce mai proasta si de prost gust a fost aceea ca profesorilor li s-a taiat 25% din salariu(dupa ce li s-a promis o marire de 50%), pe care toata lumea a crezut-o
Concluzia e ca la ora actuala toata lumea asteapta vesti proaste in loc sa astepte o minune. Toti suntem resemnati!
O da. Păcălelile astea sunt oribile. Nu-mi plac. Mai bine le prefer pe alea dulci. Oricum, nu mi-am luat-o şi am să fiu atentă să nu mi-o fur zilele astea că mă aştept.
Cât despre problema ta, cea cu telefonul nu ştiu tipule. Este o persoană căruia tu îi dai numărul doar că tu nu ştii cine-i ;) nu ştii că o tipă din aproprierea ta te iubeşte. Fi atent la fetele din jurul tău. Citeşte printre cuvinte. Adică fi atent la detalii. Mi-e cam greu să cred că ai fi atent. Mă rog.
Mi-a părut bine să-l aud dar nu doream să-l aud. Era mai bine fără tel din partea lui.
:*
Foarte frumos stilul tau.xoxo
Very nice and cute blog!
Si eu am crezut ca am primit o pacaleala de 1 aprilie, dar, din pacate, era purul adevar...:( Era confruntarea cu sfarsitul unui joc in care nici nu-mi folosisem toate fortele, deoarece eu si coechipierul meu aveam sa fim muuult prea departe ca sa mai jucam impreuna... Asta e...
Interesant blog, keep it up!
Sincer îmi pare rău. Dacă ar fi după mine nu ar exista sfârşituri. Dar uite că sunt.
Înveseleşte-te. Orice sfârşit înseamnă un început. Un nou început. Mai bun. Mai frumos. Depinde doar de tine.
:*
aaaaaaaaa...."va pupa mama si va iubeste"...drepturi de autor ti se vor cere :))
Aaa Anonimule, tu nu eşti "anonimul" ce de obicei îmi lasă com-uri....
Singurile drepturi de autor i le acord Andrei pentru că de ea ne "bătea" la cap cu această expresie.
Îmi pare rău, dar necunoscându-te nu am ce să-ţi acord.
Nu mai semna anonim :)
si mie mi place melodia.
Trimiteți un comentariu