Nu. Nu mă acoperi cu corpul tău. Lasă-mă să respir. Prin fiecare por al pielii degaj prea multă căldură şi mi-e cald. Mi-e foarte cald.
Nu. Nici nu mă ţine-n braţe. Fă-o doar dacă mâinile tale mă liniştesc şi nu sunt ameninţătoare.
Nu. Nu mă săruta mărunt şi superficial. Fă-o carnal. Fă-o să nu mai pot respira. Fă-o ca şi când ai sorbi un pahar de vin.. Atent. Concentrat. Să nu faci risipă.
Nu. Nu mă săruta nici pe spate.
Nu. Mi-e prea cald..
Sunt..
Sunt derutată.
Gândesc că nu eşti tu cel ce trebuie să fie..
Nu ai cum să fi. Dacă erai tu acela nu ţi-aş mai fi spus ce să faci.. Ai fi ştiut deja..
Ai fi ştiut că trebuie să deschizi geamul mai mult.
Că vreau pahar de vin în stânga şi ţigara în dreapta..
Că nu acesta-i momentul oportun pentru a-mi oferi afecţiune.
Fi rece. Fi dur. Fă-mă să-mi doresc să te cunosc..
Acum... da..
Lasă-mi sărutul pe omoplat..
Deschide mai larg fereastra..
Adună-te..
Şi.. Închide uşa în urma ta..
Mâine... e o nouă zi.. Şi vreau să fi singură în pat când mă voi trezi.. Să mă gândesc la tine când voi deschide ochii.. Şi să te sun..
Nu le căuta.. Pasiunile ce-au fost nu le găseşti ascunse-n'oapte..
Cu drag,
eu.
7 comentarii:
îmi place foarte mult cum scrii :)
Cat de mult ma regasesc in cuvintele tale...
Lasă-mi sărutul pe omoplat..
Deschide mai larg fereastra..
Arunca-te.
Eu personal aia ma asteptam sa urmeze :)))), e foarte ok si cum ai scris tu dar na :)))
=)))
buna asta de sus cu arunca'te
nu putem citi gandurile,ci doar simtii ceea ce celalalt simte.nu-i nevoie sa spui celuilalt ce sa faca si ce nu,ci doar sa il apropii de tine sufleteste,si pt ca ai fost tu cea care l-a apropiat,caldura sufletului sau,nu te va mai arde,deranja,deruta.
Îmi place să zic că uneori căutăm o anumită doză, cantitate în cineva. Unii au acel ceva prea puternic de ne arde.. Alţii o au atât de mică încât nu simţi. Pentru a găsi aşa ceva trebuie să cauţi în toţi. Cei ce o găsesc vor face tot posibilul să o păstreze.. E vorba de menţinerea unui echilibru.. Iar eu nu cred că-l voi mai regăsi curând decât dacă mă întorc la cel ce mi l-a arătat iniţial... însă curajul de a mă întoarce nu-l am..
echilibru interior sau complectare,care dintre ele te imping spre reantoarcerea la el?care dintre ele explica-mi...
hai sa-ti las un citat:"sa nu ramai intr-o relatie doar pt ceea ce ar fi"
aceea doza o cautam pt a o atinge si a ne imbogatii cu calitatea ei,o atingem oferind si primind,deci nu doza ne imbogateste,unii asa cred si cer tot mai mult.ne arde caci calitatea "acelui ceva"din noi nu-l cunoastem la adevarata lui valoare,nu-l constientizam,abia dupa aceea putem atinge pt ca flacara noastra sa arda cu intensitate.
curajul nu-l gasesti,caci gasirea lui se va produce atunci cand vei intelege ca-ti trebuie intai pt tine,pt a regla ceva din tine.nu e o forma de egoism in a folosi calitatile iubirii intai pt tine si apoi pt altcineva.daca pt tine nu,nici pt altcineva nu vei reusi sa le utilizezi.
Trimiteți un comentariu