O mie şi una de gânduri. De emoţii. De dorinţe. De cuvinte. De.... Orice! Sunt un mare zâmbet. Desigur, el nu se vede pe faţa mea dar cei ce mă cunosc ştiu ce înseamnă lucirile din ochii mei.
Da. Încă tipul necunoscut îmi bântuie visele. Nu aş putea vorbi despre ce fel de vise că nu am cuvinte. Nu le pot încadra într-o anume categorie. Dar zâmbetul lui îmi bântuie liniştea ori de câte ori închid ochii. Ştiu cât de ciudat sună dar dimineaţa când mă trezesc îmi simt mâinile de parcă i-ar fi atins trupul. Ştiu că am o imaginaţie bogată dar.. senzaţiile le simt ca şi când ar fi reale. Ca şi când eu chiar l-am atins.
Şi la toată nebunia de confuzie dulce ce mi-o dă visele cu "tipul" se adaugă peisajul. Ranch-ul. Acela este cadrul în care îl visez, mă visez şi aş vrea să fiu. În acea sălbăticie controlată. Cu oameni ce-şi au bine stabilite muncile. Caii. Visez cai. De-o frumuseţe răpitoate, plini de graţie şi farmec.
Dacă ar fi să descriu acest vis, i-aş spune pasiune. Pasiune pentru natură. Libertate. Dorinţă de a învinge. De a triumfa. Prin muncă. Prin comunicare deosebită.
Şi mai deplasat şi demn de a fi numit nebunie este faptul că, mă trezesc visând cu ochii deschişi şi la "tipul" din vis şi la ranch când ascult On call şi True love way dar şi celelalte melodii de la Kings Of Leon.
Eh, măcar aceste vise le recunosc imposibile.
Cu drag,
eu.
8 comentarii:
Asa ma bucur cand esti pozitiva:). Mersi ca m-ai ascultat azi. Daca nu erai tu plangeam mult si bine. >:D<
in copilarie imi placeau foarte mult cartile scrise de Karl May despre Vestul Salbatic...acolo as vrea sa ajung, in timpul salbaticiei si al indienilor razboinici... acum totul e banal la un Ranch :)
Pt Ioana : nu ai pentru ce draga mea. Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu tine. >:D< îmi pare sau că nu am vorbit mai mult timp. Dar dacă ţi-e bine nimic nu mai contează. >:D< >:D<
Pt JokeBox : probabil că aşa e, acum un ranch este canal, dar depinde de ranch. Nu am citit cărţi despre Vestul Sălbatic. Nu am nici cea mai vagă idee. Am cărţile lu May ăsta dar nu mă pasionează.
"May asta" mi-a ocupat o buna parte din viata in copilarie...poate daca citeai si tu cartile lui inainte de varsta majoratului poate ca iti placeau... cartile lui sunt o oaza de libertate si aventura, exact ce imi doream eu atunci!
JokeBox, eu la adolescenţă aveam libertatea pe care tu o găseai în cărţile lui May. Şi genul de cărţi, de aventură, nu-s pe placul meu. Aşa că... orice mi-ai zice nu aş putea citi astfel de cărţi. În schimb filmele.... da. Sunt unele dintre favoritele mele.
vise... :)
uneori exact ele ne redau entuziasmul si doza de optimism
Da. Aşa e... Cred că nici nu ştii cât îmi doresc ca acest vis să devină realitate. Însă cunosc imposibilitatea lui şi nu îndrăznesc să-l nutresc decât noaptea-n somn când tipul din vis coboară lângă mine în peisajul american de sălbăticie.
Trimiteți un comentariu