sunt poet fără poezii..
sunt bătrân fără bucle aurii..
sunt filozof fără teze...
sunt întunericul ce vrea să lumineze...
sunt un gând zburător.
sunt un nume trecător.
sunt o adiere falsă.
sunt un om ce lasă.
las în urmă rânduri.
las în urmă gânduri.
vă las speranţă şi iluzii.
vă las noapte fără zi.
sunt un suflet rătăcit
ce chinul l-a iubit
şi plec în altă lume
neluând nimic anume.
gânduri şi rânduri...
teze şi ipoteze...
schimbări şi nerealizări...
putere şi durere...
eu exist... acum
pe un singur drum
albit de nepăsarea lor
mort din cauza dezamăgirilor...
Prietenilor...
17.Ianuarie.2006
cu drag,
eu.
4 comentarii:
Hei, superb, nu esti chiar poet fara poezii... :) Pe mine m-a dat gata versul asta : "sunt intunericul ce vrea sa lumineze..."
Deci extraordinar :)
Si... sa nu pleci nicaieri, esti cat se poate de vie si de bine.
Ramai... :)
ah,
e magnifica,e superba poezia:X.cum esti si tu:>
>:D<
Vă mulţumesc :"> şi nu plec nicăieri, că nu am unde. Am sfera mea de activitate pe blog şi nu pot dispărea una cu două :) contrar sentimentului indus de versuri şi cuvinte sunt eu acum... Adică sunt chiar mai vie ca niciodată. Îmi simt inima luând-o la galop şi nu ştiu de ce... :*
[acel vers îmi place şi mie în mod deosebit îngere...]
uf iar am lipsit...
da si mie imi place poiezia chiar e tare :>.....
:*:*:>:D<:*:*:*
Trimiteți un comentariu