Mergând după vorba "dă-i cezarului ce-i al cezarului", aşa şi cu femeia din mine. Spune-i vorbe frumoase. Trecătoare. Vorbe ce le rosteşti la pasiune. Când eşti plin de dorinţă. Minte-mă frumos. Cu cap. Ştiu că-i minciună, dar minte-mă te rog.
Crezi că eu nu ştiu că nu-s frumoasă, sau minunată, sau cum mă vezi tu? Dar uneori am nevoie să aud din gura ta aceste cuvinte. Ştiu realitatea, dar îmi place că mă vezi frumoasă. Vreau să mă vezi frumoasă. Vede-mă frumoasă. Fă-mă să mă simt frumoasă. Fă-mă să simt şi să cred că aceste cuvinte sunt adevărate. Ştiu că nu are cum să fie adevărat dar spune-mi-le!
Şi spune-mi-le când îţi încleştezi mâna în părul meu şi mă obligi să-ţi răspund la sărut. Spune-mi-le când îmi cobori bretelele rochiii sau când îmi deschizi nasturii cămăşii. Spune-mi-le când îmi vine să arunc după tine cu un obiect masiv. Spune-mi-le când adorm în braţele tale în maşină. Spune-mi-le în fiecare minut al acestei zile.
Şi ce dacă mi le rosteşti mereu şi că nu întruchipează realitatea? Azi, vreau să le aud! Azi, vreau să le cred. Azi, ştiu fără să-mi spui tu, ştiu că-s frumoasă. Şi asta, pentru că tu eşti prea spontan când spui "prostii".
Femeia din mine vrea să fie minţită. Vrea să audă acele minciuni nevinovate ale bărbatului ce le rosteşte pe jumate adormit, pe jumate treaz. Ştie care-i realitatea, din acest motiv le iartă. Îi plac. Îi plac al dracului de mult simplele vorbe. Nu vrea fapte! Nu. Azi vrea să fie minţită că-i dorită. Mâine? Mâine va fi altă zi în care nu va crede nici banalul mi-a fost dor de tine. Dar azi, dacă mi-ai spune că ţi-a fost dor de mine, azi voi fi cea mai fericită. Azi sunt femeie proastă. Mâine voi fi o tipă ce nu va admite în ruptul capului ce a scris azi.
Cu drag,
eu.
13 comentarii:
chatarsis mood...poti sa negi cat vrei, dar postul asta ramane o dovada...de sinceritate :)
nu cred ca ai dreptate cand spui ca "minciunile frumoase" sunt chiar minciuni... fiecare dintre noi are alt standard de frumusete, iar tu il ai pe cel mai inalt, care nu este real...si inca ceva:
stiai ca in epoca medievala femeile plinute erau considerate cele mai frumoase, iar cele slabute erau date la o parte?...iar acum standardele de frumusete sunt complet opuse?... spune-mi acum cum crezi ca ai fi vazuta in epoca medievala si cum esti vazuta acum? .... fi multumita ca te-ai nascut in secolul XX! :d
NU!Azi nu esti o femeie proasta,nu ai fost,si nu vei fi.si esti frumoasa,da,esti frumoasa!Nu te'am vazut in realitate,dar am vazut multe poze cu tine,si esti foarte frumoasa.
si daca iti va spune ca esti frumoasa,nu va minti,tine minte,NU VA MINTI!
Nu, nu vreau minciuni... nu vreau sa mai sufar!
Pt JokeBox : dude, eu mă refeream la vrăjelile alea pe care voi bărbaţii le spune-ţi când vă place o tipă. Alea minciuni frumoase, care au un gram de adevăr, dar care uneori strică. Dar, sunt situaţii în care sunt binevenite. Cât despre faptul că nu m-aş fi încadrat în era medievală.. probabil aş fi fost o curtezană. Şi de majoritatea privită. Dar, într-adevăr trăiesc într-un secol în care frumuseţea are altfel de standarde şi tipare. Culmea că eu nu mă încadrez.
Pt Kaly : o scumpo, câteodată a fi frumos e şi o problemă. Intimidează. Sau atrage categorii superficiale. Iar dacă m-ai vedea în realitate ai avea o impresie puţin schimbată faţă de cea de acum. Poate ne-om întâlni. :) şi nu cred ce spune deşi e adevărat. Unele vorbe sunt menite să întreţină o atmosferă mai altfel. Ştiu destul de bine cum arăt şi ştiu destul de bine şi când e el sincer sau nu.
Pt Anonim : mi-era dor de tine. Mă aşteptam să zici ceva. Ţi-aş pune o sumedenie de întrebări dar nu ştiu de ce. Sper să fi bine >:D<
Pt Crisa : vei suferi doar dacă tot ce-ţi spune este minciună. Şi eu mi-am luat-o de foarte multe ori. Dar, orice-ţi spune depinde doar de tine dacă să-l crezi sau nu. Nu ştiu ce să-ţi zic mai multe dar, dacă nu depinzi atât de mult de el, ai vedea că ţi-ar fi mai uşor să faci diferenţa. Sunt sigură că ştii să faci diferenţa şi nu te laşi minţită decât dacă vrei.
cand spui "voi barbatii" imi vine sa rad si sa nu ma mai consider barbat... cum ar fi sa zic si eu "voi femeile" sunteti asa de "false"!...iti convine?...daca majoritatea sunt asa, nu inseamna ca si eu sunt la fel...exista si oi negre printre barbati :P
incep sa nu te mai inteleg! :D
:)) faza e că, într-adevăr suntem cam false dar fiecare într-o oarecare doză. Şi cred că nu vrei să mă mai înţelegi. Cred că este vorba de percepţie şi admitere.
adica sa admit ca fac parte din "turma barbatilor" si sa nu ma mai mint singur?... niciodata n-o sa fiu ca majoritatea...din cauza asta am mai multe prietene decat am avut iubite toata viata...poate ca fac parte din turma ailalta =))
...trebuie sa admitem ca barbatii sunt laudarosi, "calitate" pe care la mine nu o gasesti :P
Ambele turme sunt mari. Problema e că, majoritatea celor cunoscuţi de mine nu-s lăudăroşi. Ţine de bun simt şi de respect. Iar dacă ai mai multe prietene decât iubite bravo ţie. Nu înţeleg fenomenul dar e ciudat. Într-o oarecare măsură, toţi bărbaţii vor acelaşi lucru. Este doar o chestiune de timp pentru a o admite. Şi, hai să din serioşi, tu chiar nu ai folosit vrăjeala deloc? Chiar nu ai spus nici unei femei ce-şi doreşte să audă?
de cat timp iti urmaresc blogul si las comentarii?...cate comentarii ti-am lasat pana acum? ... si totusi nu te-am invitat niciodata la o intalnire, si nici ID-ul nu ti l-am cerut... nu te-ai gandit niciodata ca imi doresc ceea ce urmaresc toti barbatii de la tine?... am spus femeilor ceea ce vor sa auda doar atunci cand meritau acest lucru, nu cand isi doreau ele... ar fi trebuit sa-ti dai seama pe pielea ta ca nu sunt ca celialti barbati, ca eu nu fac complimente si avansuri atunci cand vreau sa obtin ceva... putine femei suporta realiatea...iar adevarul e ca majoritatea isi doresc sa auda "minciunile frumoase"... exact ca tine in acest post... poate ca "voi" sunteti de vina ca barbatii stiu "sa minta frumos"... pentru ca o cereti, iar fara "arma" asta barbatii nu obtin nimic de la voi...eu nu-mi doresc nimic de la voi, va las sa va mintiti singure, iar cand o sa dati ochii cu realitatea o sa ma intelegeti
eu nu cer nimic in schimb, nu-mi doresc ca tu sa comentezi pe blogul meu de fiecare data cand iti las si eu comentarii... la mine totul e gratis si nu are pret... poate din cauza asta cei care iti urmaresc blogul nu lasa comentarii pe blogul tau, pentru ca tu, din motive tehnice nu poti, iar ei isi doresc trafic si stiu ca de la tine nu vor obtine nimic...toti sunt niste profitori!... daca tu lasi comentariu iti las si eu e dictonul dupa care se ghideaza toti blogerasii care se considera deontologi dar nu stiu ce inseamna solidaritate, intelegere si apreciere... eu ma aflu pe blogul tau pentru ca vreau si ma simt bine cand citesc deaspre suferinta si iubire, cand iti inteleg gandurile si nu vreau numic in schimb!... poate ca asta este iubirea adevarata si ar trebui ca toti sa o apreciem!
Discuţia degenerează. Eu am spus că într-o oarecare măsură toţi vor acelaşi lucru. Iar dacă tu nu te încadrezi aici, asta e. Fiecare abordează în felul lui situaţia. Fiecare face ce vrea. Cum vrea. Iar dacă vrea să mintă să obţină ceva o va face, dacă nu nu. Pe mine nu mă interesează traficul. Câţi mă urmăresc câţi mi-au vizitat profilul. Aş fi vrut ca totul să rămână ca până în ianuarie. Când nu primeam com-uri decât de la prietena mea şi bunul meu prieten din afară. Atât. Şi nu fi furios sau mai ştiu eu cum. Atâta timp cât nu te regăseşti în scrierile mele nu văd cum de te afectează. Atâta tot.
Iar dacă simt nevoia să intru şi să citesc ce mai scrie unul sau altul şi să mai las şi un comentariu, o fac, dar nu mă văd obligată.
am scris si pe blog: am fost la psihiatru, iar diagnosticul a fost: "incapabil de afectiune, dar caut pasiune in orice colt care ofera acest lucru"- asta e explicatia!
atunci iti doresc sa fie totul ca in ianuarie!!!
Slabe şanse ca totul să fie ca în ianuarie. Dar eu nu pot împiedica părerile celorlaţi să se nască şi să şi le facă auzite. Trăim într-o ţară liberă. Atâta timp cât am să continui să scriu, am să primesc comentarii. Deşi cineva mi-a spus să nu mai admit comentariile.
Eşti incapabil de afecţiune şi cauţi pasiunea cam oriunde? Adică? Nu prea înţeleg. Sincer. Nimeni nu este incapabil de afecţiune. Orice e capabil de aşa ceva doar că poate la tine încă nu s-a declanşat. Dar eu nu-s psiholog :) nu pot contrazice un specialit în domeniu.
Trimiteți un comentariu