joi, iunie 04, 2009

Uitare...

"Ce? De cine mă întrebi? Crezi că-mi mai poţi spune încă-odată numele lui? Poate îmi amintesc ceva. Dar nu cred... Aaa... Nu-mi amintesc.

Aşa-l cheamă? Nu ştiam. Iar dacă-i ştiam numele... l-am uitat. Dar ce doreai să ştii? Mnu. Nu-l cunosc. Nu înţeleg de ce spui că-l ştiam când eu nu-mi amintesc de el. De la facultate? Dar eu nu am mai fost pe acolo cu gândul de a mai rămâne la un suc after de foarte multă vreme. Probabil că, deşi era pe acolo, nu l-am observat.

Dar zi-mi, pot să-ţi fiu de folos în alt fel? Nu. Nu ştiu cum să dai de el. Sună pe altcineva sau lasă-i un mail. Dacă asta a fost tot, te rog să mă scuzi... cineva are nevoie de atenţia mea."

De cine mă întreba? De ce nu-mi amintesc numele lui? Ce s-a întâmplat în tot acest timp? Şi încheind aceste ultime întrebări din mintea mea, m-am cufundat mai bine în fotoliu, m-am învelit mai bine, mi-am aprins veioza şi mi-am canalizat atenţia asupra romanului.

Într-un sfârşit, închid cartea, îmi frec absentă ochii.... De cine întreba? Cui i-am uitat numele fără ca eu să-mi amintesc? Am obosit iar aceste întrebări nu fac altceva decât să mă obosească şi mai mult.

Cu drag,

eu.

4 comentarii:

DoarATAT spunea...

Un mic zambet, de "amintire" sau "uitare"... http://grosca.blogspot.com/2009/06/zambetul-tau.html daca ai timp, daca vrei...poate caderea-i de vina ?

Zad spunea...

nu e frumos din partea ta sa uiti numele cuiva, fie si unul neimportant... frumos din partea ta ca reusesti sa citesti si in perioada asta de "stresiune"

DoarATAT spunea...

Ma bucur..."ca folosesti diacritice". Am fost sa-mi rezolv starea de "ilegalitete"(Expirat la data de 23.02.2009), soţia...mai are 8 minute, si...pleaca trenul, asa ca am dat o fuga sa-ti multumesc. Chiar vroiam sa-ţi spun, ca ESTI conformista, traditionalista,... ce e cu tine !?
Nu vreau "sa sar iar gardul, cand poarta e deschisa", dar incearca, chiar pe articol, sa pui un accent de culoare...pur si simplu. Verifica asta la urmatorul articol si sa-mi spui si mie ... CUM TE SIMTI cand il privesti...si sa-l lasi asa. Macar incearca ! Considera-l (sfatul) ca pe "O leapsa"(ca tot e la moda)...preluata de la mine.
Când definitivez lista de prieteni, te anunţt personal. Ramâi "neschimbata" (sic) !
BineTze ! (tocmai "Bineţe" mi-a atras atenţia, la ce ţi-am zis mai sus!!).
Te Iubesc!! VA IUBESC pe toţi !

Lucylle spunea...

Pt DoarATÂT : probabil căderea e devină. Nu probabil. Sigur ea-i vinovata. Dar, a fost ceva voit. Trebuia să se întâmple. Mai bine acum decât mai târziu.

Sunt clasică. Îmi place cum sună clasic. Ceva de mult trecut dar oricând binevenit. Nederanjant sau supărător decât celor ce nu-i înţeleg farmecul. Clasicul la mine se vede-n multe. Nu pot spune că cu cochetez cu noul, dar îmi place să le îmbin. Asta-s eu. Că e vorba de scris, sau stil vestimentar, sau de felul de a fi..

Cât despre culoare, şi scrisul colorat ... e o idee bună. Nu ştiu dacă reuşesc acest lucru eu hrănindu-mi blogul de pe telefon, nu pc. Aceste setări privind culoare, stilul şi mai ştiu eu ce, le am făcute încă de când i-am furat, bine, împrumutat laptop-ul unui amic şi m-am jucat. Am să încerc ceva.... îmi plac şi schimbările. Trebuie doar să le adaptez la mine.
Şi-mi place cum sună BINEŢE! Este pur şi simplu frumos.
Cred că eşti iubit de toţi de pe blogosferă. Aşa că.. iubire şi ţie. :)


pt JokeBox : a uita numele cuiva este absolut normal. Mai ales atunci când, în ultima perioadă acel nume începe să fie asociat cu sentimente, stări, emoţii şi situaţii nu tocmai bune. Şi da, pot citi când este sesiune. Îmi împart creierul în zone iar fiecare zonă trebuie să primească ce trebuie. Succes la examene.